« Înapoi

Sfaturi pentru o digestie sanatoasa

Ce este digestia?

Digestia este un proces fiziologic prin care alimentele ingerate sunt descompuse şi transformate treptat în substanţe asimilabile: aminoacizi din proteine, glucide cu moleculă mică, acizi graşi, săruri minerale, vitamine şi alţi com­puşi necesari organismului.

Ceea ce vă puneti în fiecare zi în farfurie are mare legătură cu o digestie şi o sănătate bună. Dar nu numai ce mâncaţi este important. Cât de mult mâncaţi şi modul în care o faceţi - relaxat sau pe grabă - au roluri importante.

Mâncaţi suficiente fibre

Fibrele nu vor lipsi din dieta ta, fie sub forma cerealelor, fie a fructelor şi legumelor proaspete. Ajută la eliminarea rezidurilor alimentare, iar o carenţă semnifică de fapt lipsa scaunului, forţarea colonului şi dereglări mari ale digestiei. Specialiştii recomandă între 15 şi 25 de grame de fibre într-o zi.

Pentru a vă optmiza consumul de fibre şi pentru a promova o bună sănătate generală, iată care sunt tipurile de alimente recomandate:

  • Derivatele din grâne - cereale, pâine, orez şi paste - sunt bogate în carbohidraţi complecşi plini de energie şi furnizează elemente nutritive importante, inclusiv fibre. Alegeţi, atunci când este posibil, cereale integrale, deoarece conţin mai multe fibre decât cele rafinate.
  • Legume: - legumele au puţine calorii şi aproape deloc grăsimi. Ele furnizează fibre, vitamine, minerale şi fitochimicale.
  • Fructe: în general fructele au mai puţine calorii şi grăsimi puţine sau deloc, dar conţin fibre benefice, vitamine, minerale şi fitochimicale. Fructele proaspete sunt, în general, mai bogate în fibre decât cele conservate. Fructele uscate conţin multe fibre, dar conţin şi multe calorii.

Nu doar fibrele, ci şi alimentele bogate în enzime înlesnesc digestia. Brânza, bananele, papaya, ananasul, mierea, iată cateva produse de acest fel care nu ar trebui să lipsească de la masă.

Evită fast-food-urile şi mâncarea semipreparată. Nu sunt hrănitoare şi pot produce dezechilibre ale aparatului digestiv.

Iaurtul de fiecare zi are un rol foarte important pentru digestie. El asigură aparatului digestiv bacterii lactice benefice pentru eliminarea infecţiilor şi a oricăror neplăceri.

Mâncărurile picante vor fi evitate, la fel şi alimentele care conţin grăsimi excesive.
Grăsimile în exces încetinesc digestia şi pot determina arsuri la stomac, balonare şi constipaţie, pe lângă creşterea riscului de afectiuni cardiovasculare, diabet.

Beţi multe lichide

Lichidele favorizează digestia sănătoasă prin lubrificarea reziduurilor alimentare astfel încât acestea trec mai uşor prin tractul digestiv. În general, apa este cea mai bună băutură. Laptele, sucurile şi alte tipuri de băuturi conţin aproximativ 90 % apă, astfel încât ele pot completa necesarul zilnic de lichide. Băuturile cu cofeină şi alcoolice nu se pun la socoteală. Ele acţionează ca diuretice, crescând cantitatea de urină şi pierderile lichidiene.

Atenţie! Deşi trebuie să bei cel puţin 2 litri de lichide pe zi, nu trebuie să le consumi în timpul mesei ci la cel puţin 30 de minute după. Lichidele băute în timpul mesei şi foarte reci, îngreunează digestia, dând senzaţia de balonare.

Fiti adeptul unor obiceiuri sănătoase de a mânca

La fel de important ca şi ceea ce mâncaţi este modalitatea în care o faceţi:

Mâncaţi moderat - Mesele prea bogate suprasolicită procesul de digestie. Cantităţile prea mari de mâncare cresc reziduurile digestive şi disconfortul.

Mâncaţi la ore regulate - Organele dumneavoastra digestive funcţionează mai bine atunci când urmaţi o schemă regulată - mic-dejun, dejun şi cină.

Relaxaţi-vă în timpul mesei - Atunci când sunteţi relaxat, mestecaţi mai bine,sucurile gastrice şi intestinale sunt secretate mai usor şi muşchii digestivi se contractă şi se relaxează normal. Când mâncaţi prea repede, nu mestecaţi cu atenţie şi înghiţiţi adesea aer, ceea ce duce la arsuri în capul pieptului, balonare, gaze.

Faceti sport regulat

Sistemul tău digestiv nu va fi leneş dacă nici tu nu eşti! Menţinerea unui stil de viată activ este un aspect esenţial al sănătăţii digestiei.

Exerciţiile aerobice stimulează activitatea musculaturii intestinale, ajutând la transportul mai rapid al deşeurilor rezultate din alimentaţie, prin intestin.

Plimbatul pe jos este cea mai obişnuită formă de activitate aerobică, deoarece este uşor, la îndemână şi ieftin. Alte exemple de exerciţii aerobice sunt: mersul pe bicicletă, baschetul, tenisul, înotul etc.

Menţineţi stresul sub control

Stresul poate afecta digestia. Când sunteţi stresat, muşchii dumneavoastra digestivi depun mai puţin efort, enzimele digestive sunt secretate în cantităţi mai mici, iar reziduurile din alimente sunt eliminate mai încet.

Limitaţi alcoolul/ Evitaţi tutunul

Alcoolul poate duce la inflamarea stratului intem al stomacului şi la relaxarea sfincterului inferior al esofagului, care împiedică întoarcerea acidului din stomac în esofag. Aceste acţiuni pot duce la apariţia unor sângerări sau la arsuri în capul pieptului. Alcoolul poate agrava simptome cum sunt diareea sau greaţa. Alcoolul în exces este cauza principală a afecţiunilor ficatului şi a pancreasului.

Aerul înghiţit în timpul fumatului poate produce gaze si balonare. Pe lângă acestea, fumatul poate provoca ulcer şi cancer al esofagului.

Folosiţi medicamente cu atenţie

Aproape toate medicamentele vă afectează într-un fel sau altul digestia.

Unele dintre medicamentele care prezintă potenţialul cel mai mare de a produce probleme sunt antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS).

Când sunt luate ocazional şi conform recomandărilor medicului, sunt, în general, sigure. Când sunt luate în mod regulat sau în cantităti mai mari decât v-a fost recomandat, pot produce greaţă, dureri de stomac, sângerări din stomac sau ulcere.