« Înapoi

Hipertensiunea arteriala

Hipertensiunea arteriala - generalitati

Tensiunea arteriala are doua componente:

  • tensiunea arteriala sistolica (numarul mai mare) care reprezinta presiunea inimii generata pentru a pompa sangele de la inima spre celelalte organe
  • tensiunea arteriala diastolica (numarul mai mic) care reprezinta presiunea vaselor sangvine in momentul in care inima se umple cu sangele venit din restul corpului.

De obicei, presiunea sistolica creste odata cu varsta. Cu toate acestea, dupa varsta de 60 de ani, presiunea diastolica incepe sa scada lent, deoarece vasele sangvine isi pierd din elasticitate si devin rigide.

Tensiunea arteriala se masoara in milimetri de coloana de mercur (mm col Hg). Tensiunea arteriala este considerata normala atunci valoarea sistolica este mai mica de 140 mm col Hg, iar cea diastolica mai mica de 80 mm col Hg. Valorile tensiunii sistolice intre 120-139 mm col Hg si a celei diastolice intre 80-89 mm col Hg sunt considerate prehipertensive.

Hipertensiunea arteriala este impartita in patru stadii:

  • stadiul I (usoara) - tensiunea sistolica intre 140-159 mm col Hg si/sau tensiunea diastolica intre 90-99 mm col Hg
  • stadiul II (moderata) - tensiunea sistolica intre 160-179 mm col Hg si/sau tensiunea diastolica intre 100-109 mm col Hg
  • stadiul III (severa) - tensiunea sistolica intre 180-209 mm col Hg si/sau tensiunea diastolica intre 110-119 mm col Hg
  • stadiul IV (foarte severa) - tensiunea sistolica mai mare de 210 mm col Hg si/sau diastolica mai mare de 120 mm col Hg

Hipertensiunea arteriala poate afecta multe organe, inclusiv creierul, ochii, inima si rinichii, la fel ca si arterele din intreg corpul. In cazul persoanelor cu hipertensiune nediagnosticata sau tratata incorect, riscul de a face infarcte miocardice, accidente vasculare cerebrale, insuficienta renala sau posibilitatea de a orbi, este mai mare.

Simptome

Hipertensiunea arteriala poate determina simptome ca:

  • cefalee (dureri de cap)
  • oboseala
  • acufene (tiuituri in urechi)
  • scotoame (vedere cu puncte galbene)
  • ameteli

Cu toate acestea, hipertensiunea arteriala este adesea asimptomatica.

Metode de diagnostic

Odata ce hipertensiunea arteriala a fost diagnosticata, sunt necesare alte examinari pentru a se evalua posibilile complicatii de la nivelul altor organe. Aceste examinari includ evaluarea functiei renale si electrocardiograma (EKG) pentru depistarea unei eventuale rigidizari a musculaturii inimii, fluxului sangvin redus catre inima sau ritmuri cardiace anormale.

Se stabileste diagnosticul de prehipertensiunea arteriala in cazul in care, valorile tensiunii sunt mai mari de 120/80 mm col Hg la 3 evaluari diferite in mai multe luni de zile.

Profilaxie

Modalitatile de prevenire a hipertensiunii artriale includ:

  • efectuarea regulata de exercitii fizice (de exemplu, aerobic)
  • limitarea consumului de bauturi alcoolice si sare
  • dieta bogata in legume si fructe si saraca in grasimi saturate
  • evitarea fumatului
  • mentinerea unei greutati corporale normale

Este foarte important sa fie modificati, pe cat posibil, factorii de risc ai boli coronariene. In plus de masurile de mai sus, ar mai trebui:

  • abandonat fumatulreducerea nivelului crescut de LDL colesterol ("colesterolul rau")
  • cresterea nivelului de HDL colesterol ("colesterolul bun")

Exista posibilitatea controlarii hipertensiunii artriale doar cu ajutorul acestor modificari in stilul de viata, fara a fi nevoie de medicamente antihipertensive.

Tratament

Atat medicii, cat si bolnavii de hipertensiune arteriala, prefera sa controleze aceasta afectiune cu ajutorul modificarilor in stilul de viata, dar, din pacate, in multe cazuri, acestea nu sunt suficiente si trebuie asociate si medicamente antihipertensive.

Medicamentele antihipertensive includ urmatoarele clase de medicamente:

  • beta blocante
  • diuretice
  • inhibitorii enzimei de conversie a angiontensinei
  • blocantele receptorilor de angiotensina
  • blocantele canalelor de calciu
  • alfa blocantele

Persoanele care sufera concomitent de diabet zaharat sau boli renale sau cardiace, necesita un tratament mai agresiv, deoarece riscul dezvoltarii de complicatii, datorita hipertensiunii arteriale, este mai mare.

Consultul medical

Toate persoanele adulte trebuie sa isi masoare tensiunea arteriala cep putin de cateva ori pe an. In cazul in care este descoperita o valoare a presiunii arteriale mai mare de 120/80 mm col Hg, trebuie stabilite consultatii regulate cu medicul, pentru a monitoriza tensiunea arteriala si pentru a recomanda modificarile in stilul de viata necesare controlarii acesteia pentru a preveni complicatiile ulterioare.

Prognostic

Prognosticul asupra hipertensiunii arteriale depinde de durata evolutiei, severitatea si bolile asociate, cum ar fi diabetul zaharat, care cresc riscurile complicatiilor oftalmologice, neurologice, renale si cardiace.

Atunci cand hipertensiunea arteriala este tratata adecvat, prognosticul este mult mai bun. Trebuie retinut faptul ca hipertensiunea arteriala poate duce la un prognostic nefasta, chiar in cazul in care este asimptomatica.

Controlarea eficienta prin modificari in stilul de viata si medicamente imbunatatesc mult prognosticul.